În care se citează pe Friedrich Nietzsche pentru a arăta adevărata față a naturalismului.

În care se explică contradicția sistemică cu privire la teoria neo-darwinistă.

Pentru toți care simt "Eu nu contez" și "Nu mai are rost să continui".

În care se descrie deziluzia oamenilor, în special a tinerilor, în fața utopiei.

În care se prezintă falimentul filosofiei existențiale: Jean Paul Sartre versus Albert Camus.

Limbajul filosofic abstract nu te va transcede niciodată dincolo de fizic. Iar experiența te va lăsa dezamăgit și falit. Doar mesajul creștin întâlnește condițiile pentru adevăr.

Modul în care perspectiva creștină transcede cele trei categorii ale omului modern.

Descrie modul în care s-a dezvoltat gândirea omului modern care trăiește în pasiunea de moment.

Cele două realități nu sunt separate, ci suprapuse, iar rațiunea cât și actul de a gândi are de a face foarte mult și cu viața în sine.

Gravitatea păcatului constă nu doar în act, ci și în idee.

A distinge între bine și rău.

Descrie consumul nostru de mijloace media vizuale.

Descrie pierderea identității atunci când perspectiva asupra naturii noastre păcătoase este distorsionată în această vreme de imersiune video și panoplii vizuale.

Dacă rațiunea din spatele utilizării inteligenței artificiale este profană, atunci scopul este periculos. În cazul în care intenția este rea iar acest rău este difuzat în spațiul cibernetic potențialul de a distruge este enorm.

Structura rațională cu privire la etică și viață nu se fundamentează algoritmic pe o conexiune de cauză și efect.

Pierduți într-o lume a spațiului cibernetic, suntem capabili să ne raportăm mai bine la idei decât să ne angajăm în relații cu oamenii.

Cum poate un obiect care nu are nici o dorință, care nu se teme de nimic și căruia nu îi pasă de nimic poseda o minte?

Acumularea de cunoaștere este o formă de avariție și se pretează la o altă versiune a istoriei lui Midas.

Indiferent cât de mult încerci să fugi de această sete de viață și căutare după semnificație, intensitatea căutărilor tale interioare se va intensifica din ce în ce mai mult. Nu poți scăpa de aceste căutări spirituale.

Toate aceste căutări interioare, la nivel de bază, nu sunt altceva decât tânjiri existențiale pentru ca viața să aibă sens!

O conversație interesantă între Daniel Ștefan și Beniamin Liviu în care aceștia abordează problema "Creștinismul și Europa".

Păcatul mai degrabă decât o simplă listă de interdicții, face referire la un design, un scop al existenței. Prin urmare, păcatul este o ratare a planului și scopului vieții.

Tot ceea ce s-a întâmplat în Eden a fost faptul că omul s-a erijat pe sine în definitor a ceea ce este bine sau rău.

Există ceva mai profund decât anatomia sau pasiunea fizică: sinele nostru ontologic care este ascuns împreună cu Hristos în Dumnezeu.

Suntem toți cerșetori în nevoie de un Mântuitor, însă păcatul sexual necesită pocăință. Jefuim societatea, dacă încercăm să modificăm căsătoria în acest mod.

Biserica lui Hristos are nevoie de o înțelegere corectă a ce înseamnă a fi uman și activ sexual. Dacă suntem auziți ca fiind lipsiți de dragoste, Evanghelia nu va primi o audiere. Dacă suntem necredincioși învățăturii primite, suntem în pericol de a predica o Evanghelie falsă.

Într-o lume în care omul se edifică drept legislator în probleme de etică, este posibil ca moralitatea să dețină roluri diferite în funcție de locația geografică? Este oare posibil ca realități de natură biologică să prezinte conotații speciale în funcție de civilizație și limbaj?

În care se prezintă rolul necesar pe care conceptul de liber arbitru îl are în cadrul unei existențe semnificative.

in care se prezintă cum Dumnezeu este mai frumos decât viața în sine și modul în care Învierea lui Isus Hristos este locul de încredere creștină atunci când moartea vine. Deși murim, vom trăi.

Când se vor ridica vocile adevărului pentru a opri masacrul?

Câteva reflecții asupra climatului politico-social actual în România. În care se prezintă cum tensiunea fiscală, politică și socială își are ancorate rădăcinile într-o criză morală profundă, și cum pierderea contactului cu moralul va proiecta România într-o zi a judecății.

De ce este importantă integritatea în relaţii şi cum anume lipsa a acesteia afectează domeniul relaţional?

Cea mai mare tânjire a omului este după acceptare, iar cea mai mare frică este din respingere.

Căsătoria este cea mai sfântă relație în care poți intra. Orice deviere de la tiparul divin instituit de Dumnezeu este inacceptabilă în ochii Lui.

Dacă profanul este motivul, atunci unitatea este periculoasă.

În care se demonstrează că avortul conduce la dezumanizarea vieții umane.

În care se argumentează cum viața umană are valoare intrisecă care este oferită de către Creatorul nostru, în contrast cu perspectiva pe care o susțin naturaliștii.

În care se prezintă falimentul distrugerii romantismului în secolul XXI și cum poate fi remediată această problemă.

Platon a afirmat că în absența absoluturilor moralitatea nu există. Poate natura impersonală să confere sursa personală a moralității?

Demnitatea vietii umane este indestructibil legată de existența unui Dumnezeu personal și infinit.

În care se explică ce anume aduce iluminare, speranță şi semnificație în viața unui om. Este harul sau iertarea primită în dar de la Dumnezeu.

Poate conștiința supraviețui decăderii fizice? Există dovezi că da. Existența mentală nu este un biprodus fizic al creierului, ci ea este înrădăcinată într-o realitate ascunsă care trece dincolo de existența fizică.

Dumnezeu oferă viață după moarte. Oamenii sunt sceptici. Însă există dovezi concrete pentru o supraviețuire post-mortem care nu poate fi explicată în termeni științifici.

De ce a devenit netrăibilă această cultură post-adevărului? În care se prezintă răsturnarea valorilor și inversarea semnificației în detrimentul nonsensului.

În care se explică incorența pe care o produce o cultură post-adevăr și cum aceasta transformă adevărul în ficțiune. Adevărul obiectiv este amenințat.

În care se explică implicațiile tragice ale unei culturi post-adevăr.

Înafară de întruparea lui Hristos nu cunosc altă speranță pentru omenire. Fără întruparea istorică miraculoasă a lui Dumnezeu prin Hristos întreaga existență se destramă.

Dacă Hristos nu se naște în sufletul tău de acest Crăciun sufletul tău rămâne tot nenorocit, afirmă Frank Boreham.

Se explică cum religiile lumii nu sunt la fel și cum această ipoteză este ilogică.